Homofobia semnată anonimă a celor de la Partidul Conservator
Comunicatele homofobe de joi, 22 august 2013, atribuite de presă Partidului Conservator sunt nesemnate. Or, se ştie încă de pe vremea lui Caragiale cât de mult apreciază românii “curajul” celor care “o semnează anonimă”… Poate că membrii Partidului Conservator speră la 5% în alegerile europarlamentare de anul viitor şi este dreptul lor să o facă şi să muncească pentru asta. Dar, la fel de bine, ar trebui să intuiască faptul că un partid ai cărui lideri nu îşi asumă personal poziţiile publice ale formaţiunii pe care o reprezintă nu va putea câştiga încrederea cetăţenilor şi nu va depăşi singur, în alegeri, pragul electoral de 5% în România, cel puţin nu în secolul acesta. Ar fi corect din partea lor să iasă la lumină aceia care vin cu atitudini homofobe împotriva unei idei asumate de mult de majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene, cea a parteneriatului civil atât pentru cuplurile heterosexuale cât şi pentru persoanele LGBT.
De asemenea, eu ştiu că persoanele heterosexuale care iubesc au inimă. Mai ştiu că persoanele LGBT care iubesc au inimă. Singurii care nu au inimă sunt homofobii. Opinia publică ar trebui să ştie, nominal, cine îşi asumă aceste poziţii homofobe de la Partidul Conservator. Altfel ne putem gândi că aceste luări de poziţie nu au fost trimise de către cei de la PC. Poate s-a găsit vreun robot homofob care trimite astfel de comunicate ruşinoase pentru un partid care vrea să acceadă în Parlamentul European fără însă a împărtăşi valorile europene...
Danemarca a fost prima ţară din UE care a adoptat, în 1989, o astfel de legislaţie. A fost urmată de Suedia (1995), Olanda (1998), Spania (în diverse provincii începând cu 1998), Franţa (1999), Belgia (2000), Germania (2001), Finlanda (2002), Luxemburg (2004), anumite regiuni şi oraşe din Italia începând d
