Ruleta care se joacă pe pieţele internaţionale, referitor la momentul în care Rezerva Federală americană va decide reducerea programului de relaxare cantitativă, care are o valoare lunară de 85 miliarde dolari, va continua să influenţeze evoluţia activelor considerate riscante, analiştii anticipând o volatilitate ridicată până spre finele anului.
Posibilitatea reducerii, începând cu luna viitoare, cu 10 miliarde dolari a cumpărărilor de obligaţiuni ale Trezoreriei SUA sau a companiilor americane, evocată recent de Dennis Lockhart, şeful Fed din Atlanta, a determinat scăderi ale acţiunilor şi materiilor prime, iar monedele din India şi Indonezia se prăbuşesc, investitorii lichidându-şi poziţiile pe pieţele valutare emergente.
În aceste condiţii, în ciuda datelor economice pozitive prezentate de INS precum scăderea inflaţiei în iulie cu 0,34% faţă de luna anterioară, rata anuală coborând la 4,41%, dar şi creşterea PIB-ului României în trimestrul al doilea cu 0,3% comparativ cu primul trimestru, mai mult cu 1,7% faţă de perioada similară a anului trecut, evoluţia leului a fost una depreciativă.
La începutul perioadei cursul euro a fost de 4,4250 lei – 4,4278 lei. Stabilitatea din piaţă s-a datorat vânzărilor de valută la care au recurs străinii care au dorit să cumpere titluri de stat româneşti. Finanţele au plasat obligaţiuni cu scadenţa la trei ani, în valoare de 300 milioane lei, la o dobândă de 4,23% pe an, mai jos cu circa o jumătate de punct procentual faţă de licitaţia precedentă. Scăderea dobânzii s-a datorat cererii foarte mari, de circa 1,8 miliarde lei.
În 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, zi de sărbătoare legală, vânzările de lei s-au amplificat pe pieţele internaţionale, iar Banca Centrală Europeană, anunţa o medie de 4,4420 lei. Astfel, la revenirea în piaţă, cursul a urcat la 4,4511 lei, iar apoi la 4,4537 lei, maximul ult
