De-a lungul istoriei sale, Timişoara a contabilizat numeroase premiere din cele mai diverse domenii, unele din cele mai remarcabile, care au devenit adevărate embleme ale oraşului, făcându-l cunoscut în lume. Cetatea Timişoarei era cunoscută în Europa încă din Evul Mediu, când era singurul oraş de pe actualul teritoriu al României care figura pe harta maritimă italiană a lui Angelino Dulcerto, iar pe baza informaţiilor oferite de comitele de Timiş Filippo Scolari, florentin de origine, iar mai apoi de Ioan de Hunedoara, umanistul italian Poggio Bracciolini a fost primul care a demonstrat latinitatea limbii şi a poporului român, într-o lucrare încheiată la 1459. Pelbart de Temeswar este singurul autor de incunabule născut în România, care, la sfârşitul secolului al XV-lea, tipărea în Germania predici scrise în limba latină. Tot în secolul al XV-lea s-a construit un turn de apă între cetate şi castel, care asigura alimentarea cu apă filtrată din Timiş, şi care este singurul de acest fel cunoscut în România.
Prima bere, prima lumină electrică, prima carte împrumutată
Imediat după ce Banatul a devenit provincie a Habsburgilor, în 1716 s-a construit fabrica de bere, cea mai veche de pe teritoriul actual al României, iar în 1729 au fost terminate lucrările la cazarma Transilvaniei, care avea o lungime de 483 de metri şi, la vremea respectivă, era cea mai lungă din Europa. Epoca navigaţiei fluviale pe canalul Bega a fost inaugurată în 1732, când prima navă fluvială a străbătut distanţa dintre Timişoara şi Pancevo şi în acelaşi an s-a realizat prima instalaţie hidraulică mecanică cu roţi elevatoare care filtrau şi duceau apa potabilă în cetate prin canale subterane, prima de acest fel în Europa Centrală. Spitalul municipal a fost construit în 1745, înaintea celor din Budapesta şi Viena, iar în 1755 a început construirea spitalului militar.
În 1760 s