Estonia, un stat mic din UE, dar cu vecin puternic în Est pe care vrea să-l ţină departe, îşi exploatează la maxim principalele resurse, şisturile bituminoase şi inteligenţa, iar rezultatele sunt pe măsura eforturilor. Estonia este prima ţară din lume devenită autosuficientă energetic datorită şisturilor bituminoase şi totodată este un model de cum ar trebui să se împletească aparatul de stat şi tehnologia în secolul al XXI-lea.
Estonia, o ţară cu 1,3 milioane de locuitori, îşi acoperă peste 90% din necesarul de energie cu şisturi bituminoase, minerale combustibile care conţin kerogen şi eliberează petrol când sunt încălzite, scrie The Telegraph. Mineralul este diferit de petrolul de şist extras în cantităţi mari în SUA şi Marea Britanie prin metoda controversată a fracturării hidraulice.
„Suntem ţara cu cel mai ridicat grad de independenţă energetică din Uniunea Europeană şi nu ne vom compromite siguranţa energetică. Avem un vecin mare. Estonia nu este îndeajuns de bogată pentru a experimenta cu tehnologii imature“, spune Juhan Parts, ministrul economiei, făcând referire la învecinarea cu Rusia şi la febra energiei verzi care a cuprins statele bogate ale Europei în frunte cu Germania.
„Chiar dacă ar trebui să investim astăzi în noi centrale electrice, şisturile ar fi mai ieftine. Gazul rusesc costă de 1,8 ori mai mult. Energia eoliană continentală este de două ori mai scumpă, iar cea de pe platforme marine de 2,5 ori“, a explicat ministrul.
Industria şisturilor bituminoase nu are o imagine plăcută. Excavatoare imense din era sovietică importate din regiunea Munţilor Urali macină până la adâncimea de 25 de metri terenul împădurit din apropierea graniţei cu Rusia. De aici, minereul ajunge fie să fie ars pentru a crea energie electrică, fie este procesat pentru a produce petrol.
„Este
