Va sacrifica Vasile Blaga un posibil an al dreptei, de dragul unor orgolii personale sau, poate, constrâns de contracte pe care oameni din preajma lui le au sau vor să le aibă cu statul?
O mişcare surprinzătoare a venit din partea premierului Victor Ponta imediat după întrunirea recentă a BPN al PDL: invitaţia de a discuta cu acest partid pe tema măsurilor economice pentru sprijinirea mediului de afaceri din România şi a celor pentru dezvoltarea clasei de mijloc. De ce vrea Victor Ponta „dialog constructiv“ doar cu PDL – care până mai ieri întruchipa „mafia portocalie“ –, nu şi cu Forţa Civică, de exemplu? De ce cu PDL, care a dat oameni pentru Guvernul Boc, intens criticat şi ironizat până mai ieri? De ce cu PDL, care a dat oameni pentru Guvernul Ungureanu, pe care USL l-a dat jos? De ce acum, şi nu la momentul oportun? Invitaţia la acest dialog a fost lansată târziu (rectificarea bugetară e deja făcută, scrisoarea de intenţie către FMI, trimisă, noua politică fiscală, aplicată).
Ce urmăreşte, în atare situaţie, d-l Ponta? Iau în calcul patru posibile variante de răspuns:
1. Decredibilizarea PDL. Dacă vârful PDL va accepta această discuţie pare a fi doar un pretext de apropiere între nişte facţiuni din cele două partide. Pentru că, acum, discuţia pe tema măsurilor economice pentru sprijinirea mediului privat şi pentru dezvoltarea clasei de mijloc este sterilă. Rectificarea bugetară este deja făcută. Scrisoarea de intenţie către FMI a fost trimisă. Noua politică fiscală este în curs de derulare. Cum va explica PDL electoratului acest dialog care, se ştie, nu duce nicăieri?
2. Asocierea PDL la ideea de blocaj economic, care să-i mai elimine câteva procente din intenţia de vot, şi aşa firavă.
3. Accentuarea faliilor dintre partidele de dreapta. O uniune a lor este ameninţătoare pentru Victor Ponta, în acest moment
