Etapa a IV a Turului Spaniei a semănat foarte, foarte mult cu precedenta
Rocadă între locurile 1 şi 2. Superfavoritul Vicenzo Nibali are însă puţine secunde avans faţă de urmăritori. Favoriţii se bat pentru orice secundă în minus. Poveştile Turului: cum l-au ajutat pe un mare campion calităţile de excelent bucătar.
O etapă trasă la indigo
Etapa a IV a Turului Spaniei a semănat foarte, foarte mult cu precedenta. Am avut „clasica” evadare, înghiţită ceva mai repede de pluton, iar grupul favoriţilor nu a dat nicio şansă sprinterilor să se exprime în final. Este adevărat, a existat cu 35 de km înainte de linia de sosire o căţărare destul de dificilă, cu o pantă de 25%, dar finalul era propice unui sprint. În Turul Franţei, de regulă în etapele de început unde sprinterii se pot exprima, ei sunt lăsaţi să-şi facă „numărul”. Totuşi, pentru că în Spania se dau şi secunde de bonificaţie pentru primele poziţii în etapă, se pare că atunci când pot, favoriţii nu dau nicio şansă sprinterilor. Este adevărat, căţărarea a desprins de pluton vreo doi sau trei dintre sprinterii cu şanse. Am mai avut câteva tentative de atacuri în ultimii km, şi când mai erau 1,1 km, ca şi luni, un rutier (Juan Antonio Flecha de la Vacansoleil-DCM) a atacat decisic, pentru victoria de etapă. Ca şi rutierul care a atact luni tot cu 1,1 km, Flecha s-a sufocat şi a fost depăşit de un contraatac a lui Daniel Moreno cu 500 de metri înainte de linia de sosire. A reacţionat cu întârziere Fabian Cancellara şi a trebuit să se mulţumească cu locul 2. Cu o reacţie rapidă, Cancellara ar fi bătut pe oricine pe ultimele sute de metri. Mai trebuie spus că punctul terminus al etapei, Fisterra, reprezintă un loc (este de fapt „vârful” unei peninsule) care din antichitate şi până la descoperirea Americii, a fost considerat ...capătul lumii. De altfel, localitatea mai este cunoscută şi sub numele Fisterra