Fondurile mutuale au atras 170.000 de investitori noi în ultimii cinci ani, un record înregistrat în ciuda condiţiilor vitrege de pe piaţa de capital. Aversiunea ridicată la risc a populaţiei alături de forţa băncilor distribuitoare au făcut posibil acest record şi au dus la creşterea de 12 ori a activelor fondurilor. Totuşi, majoritatea noilor clienţi ai fondurilor mutuale nu au comportamentul unor investitori activi, cum se întâmplă pe pieţele mature de capital, şi tratează aceste plasamente ca pe nişte depozite bancare.
Peste 254.000 de persoane fizice şi juridice aveau plasate economii în unul dintre cele 68 de fonduri mutuale la finalul lunii iulie, faţă de doar 85.000 în iulie 2008, potrivit statisticilor emise de Asociaţia Administratorilor de Fonduri. În acest interval de cinci ani piaţa de capital a trecut prin una dintre cele mai dure crize: o prăbuşire a bursei în 2008, urmată de dobânzi record la depozite şi titluri de stat, dar şi de volatilităţi ridicate pe piaţa de acţiuni. De la panica stârnită de falimentul băncii americane de investiţii Lehman Brothers în 2008, pieţele de capital au trecut la panica provocată de o posibilă prăbuşire a Greciei şi destrămare a zonei euro.
În acest timp însă fondurile mutuale au raportat an de an creşteri atât ale numărului de investitori, cât şi ale activelor în administrare. În ultimii cinci ani, fondurile mutuale au înregistrat intrări nete de circa 8 miliarde de lei. Pe bursă însă, criza a făcut ravagii: peste 10.000 de investitori şi-au închis conturile, iar mulţi dintre cei care au rămas aşteaptă şi acum să îşi recupereze pierderile.
Din cei 170.000 de investitori noi, aproape jumătate au intrat în fonduri în anul 2009 şi au fost atraşi de fondul BCR Obligaţiuni, azi devenit cel mai mare fond mutual din România, cu active de 4,2 miliarde de lei de la peste 103.000 de i
