Eclipsând grupări mafiote consacrate, reţelele ruseşti de crimă organizată se luptă în prezent pentru supremaţie, încercând să demonstreze că sunt printre cele mai bine structurate şi ramificate de acest gen. Într-o societate post-comunistă în care faliile dintre săraci şi bogaţi s-au accentuat, bandele mafiote ruseşti au avut un teren propice de dezvoltare, reuşind să strângă sume fabuloase din lovituri la comandă, taxe de protecţie şi trafic cu aproape orice – de la femei până la vaccinuri contrafăcute anti-AH1N1.
O „meserie” tot mai populară
După 1991, odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice şi a întregului apanaj de idei şi putere concentrat în blocul estic comunist, o bună parte din societatea rusă a ajuns într-o stare de debusolare, adaptarea la un cu totul alt stil de viaţă şi la un alt set de valori, complet diferit, fiind destul de dificilă. De această stare de confuzie au profitat la maximum reţelele de crimă organizată, care s-au format rapid şi s-au extins la fel de repede, înglobând foşti ofiţeri de informaţii ai KGB, foşti militari extrem de bine pregătiţi în conflictele militare din Cecenia şi chiar foşti poliţişti. Rata destul de mare a imigrării a făcut ca, în ultimii ani, să se vorbească tot mai mult despre o „globalizare” a grupărilor mafiote ruse, care şi-au făcute celule în foarte multe state vest-europene şi chiar în SUA. „Sigur, există foarte multe infracţiuni violente şi extrem de grave comise de compatrioţii noştri peste hotare, dar nu există suficiente date pe baza cărora să se poată afirma că există o structură globală de crimă organizată formată din interlopi ruşi care au emigrat”, declara Timur Lakhonin, şeful Biroului rus al Interpol.
Există, însă, tot mai multe informaţii culese de autorităţile statelor occidentale conform cărora structurile mafiote
