Razboiul civil din Siria a adus la suprafata multe probleme etnice si religioase care au fost impinse sub “covorul dictatorial” al familiei al-Assad (tatal si fiul). Siria a fost in perioada interbelica a fost protectorat francez. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, fiind ocupata de Franta de la Vichy, a fost un ghimpe in spatele englezilor care dominau regiunea. In 1946 si-a castigat independenta, devenind republica parlamentara. De facto, Siria nu a fost niciodata o democratie. Dupa cateva zeci de lovituri militare, a fost instaurata in anul 1971 o dictatura sub conducerea lui Hafez al-Assad(tatal lui Bashar), fost colonel in aviatia militara siriana, scolit la Moscova si un profund partizan al politicii Kremlinului in Orientul Mijlociu. Starea de urgenta instaurata de Hafez al-Assad in 1971 a fost abolita in aprilie 2011 de Bashar al-Assad. Singurul partid legal in Siria este Partidul Socialist al Renasterii (Ba’ath), care a fost un partid multi national arab. A fost prezent si in Irak pana la dizolvarea lui dupa inlaturarea lui Sadam Husein. Partidul respectiv a practicat un socialism nationalist, cu adaptarea unor doctrine marxiste la realitatile locale islamice. Hafez al-Assad a condus Siria cu o mana de fier timp de 29 de ani (a murit din cauza unor probleme cardio-pulmonare in anul 2000). Mostenitorul ales pentru a prelua conducerea Siriei a fost Basil, fratele cel mare al lui Bashar, care insa a murit intr-un accident de circulatie in 1994. Dupa o lupta de succesiune profund orientala, Bashar, medic de profesie, scolit la Londra, reuseste sa se impuna, trimitandu-si unchiulRifaat al-Assad in exil si pe fostul Ministru de Externe si adjunctul lui Hafez, Abdul Halim Khaddam la Paris, tot in exil. Istoria represiunii populatiei civile comise de familia el Assad nu este noua. Unul din cele mai tragice evenimente in lumea araba s-a petrecut in 1982, in o