Foto: Mediafaxfoto

Soluţia de salvare a depozitelor de la sucursala Bank of Cyprus şi reuşita transferului către Marfin au venit după o perioadă „extraordinar de stresantă“ pentru că pericolul de contagiune spre băncile greceşti era foarte mare, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR. „Frica de a pierde bani este cel mai rapid percepută după frica de moarte şi i-am înţeles pe deponenţi. Cea mai mare bătălie a fost să-i convingem pe ciprioţi că există şi altă soluţie în afară de bail in (n.red: taxarea depozitelor din România).” Chiar dacă în mod legal nu avea o responsabilitate directă privind situaţia sucursalei cipriote, BNR nu putea lăsa să degenereze o situaţie care risca să submineze ideea de stabilitate a sistemului. Cinteză povesteşte succesiunea unor episoade-cheie din povestea crizei de la Bank of Cyprus, de la decizia băncii centrale a Ciprului de a aplica grila de haircut (taxare pe tranşe a depozitelor) şi în România, până la primele zile de după transfer în care Marfin şi-a umplut ghişeele cu bani pentru a dezamorsa temerile clienţilor.

Cinteză despre criza de la Bank of Cyprus:

„Aveam tensiunea 20 când am terminat de citit mailul în care banca centrală a Ciprului ne anunţa că se aplică decretul de haircut.“

„Din haircut-ul de la Bank of Cyprus n-ar fi câştigat decât 15-20 mil. euro faţă de cele 300 mil. euro pe care le pierdeau la Marfin şi nu în ultimul rând n-ar fi fost fair play pentru că ar fi însemnat ca haircut-ul să se aplice doar sucursalei din România şi l-am asigurat că am fi devenit foarte vocali la nivelul organismelor europene.“

„A fost un mare câştig obţinerea acordului pentru conversia unor depozite de 20 mil. euro de la Laiki.“

„Timp de o lună n-a fost zi în care să nu am cel puţin 8 convorbiri pe zi ba la Bruxelles, ba în Cipru, în SUA cu guvernatorul Isărescu sau