Razboiul pare iminent. Este de presupus ca americanii au informatii solide, conform carora regimul Bashar al-Assad a folosit gaze toxice impotriva propriei populatii. Dar chiar daca nu este asa, Casa Alba este pregatita sa intre in lupta. Utilizand poate chiar modelul Irak unde, pana la urma, s-a dovedit ca nu au existat instalatiile nucleare care inflamasera intreg Occidentul. Dar ce va face Romania? Decizia Bucurestiului e complicata sau este simpla? Si pe mana cui e decizia? A presedintelui? A prim-ministrului? A Parlamentului? Sau, Doamne fereste, a serviciilor?
Presedintele Traian Basescu ezita in mod suspect. Si asta in ciuda nenumaratelor istorii care il leaga de "marele licurici". Ezita pentru ca este prieten cu presedintele incriminat. Cu Bashar al-Assad. Are cu acesta intelegeri mai vechi. Si netrasparente. Probabil ca de aceea raspunsul sau la intrebarea unor jurnalisti este ca asteapta decizia aliatilor. Pana la urma, decizia Statelor Unite. Dar ce va face Basescu cand azi, maine, poimaine decizia va fi fost luata? Are el motivatia de a angaja, in mod automat, Romania intr-un nou razboi? Relatia cu Bashar al-Assad sugereaza ca nu. A doua intrebare esentia: are Traian Basescu, in calitate de presedinte al Romaniei, puterea de a decide intrarea noastra intr-un nou razboi? Categoric nu. O asemenea optiune nu este, conform Constitutiei, apanajul presedintelui. Chiar daca suntem membri NATO. Si asta fiindca, pentru moment cel putin, nu NATO decide. Iar statele NATO nu au fost atacte.
Dar prim-ministrul impreuna cu ministrul de Externe? Pot ei decide singuri intrarea Romaniei in razboi? Si in acest caz ar fi incalcate prevederile Constitutiei. Chiar daca avem un parteneriat special si consolidat cu Statele Unite. Chiar daca suntem membri NATO. Chiar daca razboiul preconizat este just.
Dar atunci cine? Cine poate decide c
