„Conducta gaziferă Iaşi-Ungheni reprezintă un răspuns pragmatic...” (Dilema Veche/Adevărul).
„Conducta gaziferă Iaşi-Ungheni reprezintă răspunsul pragmatic la o problemă tratată adeseori cu multe cuvinte mari şi cu o doză zdravănă de politicianism şi populism. Este un pas concret prin care Republica Moldova se leagă de Europa. În plus, este unul dintre puţinele proiecte care au marcat o continuitate la Bucureşti - pus la cale în timpul guvernării PDL, continuat sub USL. Ceea ce, în atmosfera politică atât de încărcată de la Bucureşti, chiar este un fapt demn de remarcat”, scrie Ovidiu Nahoi in Dilema Veche, articol reluat astazi si de cotidianul Adevarul.
Jurnalistul insistă de asemenea asupra importantei acestui proiect pentru tarile europene, care au descoperit in iarna lui 2011, in plina criza a gazelor pe ruta Rusia-Ucraina-Europa Centrală, cat sunt de vulnerabile in absenta unor conducte de interconectare, care sa le permita sa se ajute intre ele cu energie. Acceptarea conductei Ungheni-Iasi exact intr-un asemenea plan a reprezentat, arata Ovidiu Nahoi, „un castig enorm pentru România”. Numai ca modul in are Bucurestiul intelege sa sprijine parcursul european al Republicii Moldova ar trebui sa tina cont de statalitatea indubitabila a acestei tari. In plus, sondajele arata ca numai 5-15% dintre moldoveni ar fi de acord cu o unire a tarii lor cu Romania, si nici elitele de la Chisinau n-ar renunta bucuroase la independenta lor, se mai arata in articolul din Dilema Veche.
Editorialul Romaniei libere evoca situatia Rusiei inainte de summit-ul european de la Vilnius, care ar putea conta drept oficializarea iesirii Republicii Molova si a Ucrainei de pe orbita ruseasca. Ambele tari sunt supuse metodei „băţul şi morcovul”, adica amenintate, dar in acelasi timp cultivate „ca doi prieteni-vasali”, pe care Moscova crede că-i poate întoa