de Andra MARINESCU
andramarinescu@tribuna.ro
29 august 2013 22:48
0 vizualizari
A-A+
"Cu mămăligă şi pită! Şi muncă!". Asta este reţeta celor 100 de ani împliniţi marţi, 27 august, de Paraschiva Tüzeş, cea mai vârstnică locuitoare din Miercurea Sibiului. În cufărul său a adunat un veac de amintiri, multe răsărituri, zâmbete şi împliniri. Secole de apusuri. O sută de ani în Ardeal. Şi trei fete, patru nepoţi, cinci strănepoţi şi doi stră–strănepoţi. Cu capul sus a trecut peste toate. Peste necazuri, greutăţi. Spune că nu a ţinut niciodată mânie şi că, deşi se enervează iute, pe atât de repede îi şi trece. Întotdeauna veselă, viaţa şi–a trăit–o în linişte. Ajunsă la zece decenii, nu vrea decât să nu fie o povară pentru fiicele sale, să mai poată să dea cu mătura prin curte şi să citească "Talismanul". Că îi place răsfoitul lui mai în fiecare zi.
"Că am fost o muiere harnică, c-am muncit şi mergeam la lucru. Aveam grijă de copilele mele. C-am fost veselă tot timpul". Asta vrea Paraschiva Tüzeş să scriem în rândurile noastre. 27 august, anul acesta, i-a completat coroana veacului. Şi-a deschis povestea vieţii în anul 1913, la Secăşel, în judeţul Alba. Nu îşi cunoaşte tatăl, deoarece a murit pe front. Rămasă singură, mama s-a mutat în Apoldu de Sus cu copiii săi. A avut o copilărie grea, fiind crescută mai mult de bunică. Ea i-a împărtăşit primele taine ale lumii, i-a citit poveştile specifice vârstei şi a învăţat-o cele folositoare. La numai opt ani, a trebuit să facă faţă provocărilor. A început să îşi câştige existenţa ajutându-şi vecinul, pe învăţătorul Ivan, căruia îi făcea curăţenie în casă. "Amintire frumoasă eu nu pot avea. Că am fost necăjită. Mi-a murit tata în război şi am rămas cinci copii...", spune tanti Paraschiva. A terminat patru clase în Apoldu de Sus, iar la 17 ani a ales să îşi unească destinul cu Andrei. Bărba
