Liderii partidelor autohtone, şi nu doar ei, au pornit o adevărată vânătoare după alegători. Faptul că mai bine de jumătate din populaţia cu drept de vot nu se prezintă la urne în mod constant în ultimii ani reprezintă o problemă pe care fiecare politician speră să o rezolve în favoarea sa. Acest bazin electoral uriaş, dezamăgit de clasa politică sau fără nicio orientare clară, reprezintă marea miză a următoarelor algeri, europarlamentare şi prezidenţiale. Tocmai de aceea au început să fie scoase de la "naftalină" toate marotele ultimilor 23 de ani. Nu lipseşte nicio temă care la un moment sau altul a făcut audienţă şi a captat interesul publicului. Nişele politice sunt redescoperite. Naţionalismul este reaşezat în rândul întâi, "pericolul maghiar" a revenit în centrul atenţiei, regalitatea este tot mai des pomenită, chiar şi regalităţile mai mici şi mai marginale, problemele romilor nu sunt uitate, Chişinăul a redevenit un loc de vizitat des, unirea nu mai este chiar o utopie, averile ilicite sunt reluate în vizor, la fel şi toate moştenirile comunismului - ceauşist, de la cele materiale la cele emoţionale, ecologismul devine tot mai vocal, chiar dacă nu este şi foarte eficient. Se caută câte un pol de interes, care să mobilizeze un anumit palier electoral.
Chiar şi în vizitele externe, temele interne nu sunt uitate. Preşedintele Traian Băsescu nu a abandonat problema minorităţilor nici cu ocazia vizitei în Slovacia: "Spun şi aici ce spun şi la Bucureşti, anume că nu vom accepta niciodată teoria drepturilor colective şi nu vom accepta să vină altcineva din afara României să ne spună cum să ne organizăm administrativ". Această declaraţie vine în continuarea celei făcute în urmă cu două săptămâni la Izvorul Mu¬reşului: "Unii cred că sunt praguri ce pot fi depăşite, iar eu, ca şef al statului român, le spun aici, în Harghita, că niciun prag constituţional nu poa