Limba romana trebuie sarbatorita in spatiul dintre Prut si Nistru pentru ca ea este simbolul renasterii nationale dupa anii de teroare stalinista, cand s-a incercat ca tot ce e romanesc in acest spatiu sa fie distrus, declara istoricul Constantin Corneanu intr-un interviu acordat Ziare.com.
Ziua Limbii Romane este sarbatorita in Republica Moldova in fiecare an la data de 31 august, inca din anul 1989. In 2011, mai multe organizatii romanesti din Serbia, Bulgaria, Ungaria si Ucraina au ales aceeasi data, de 31 august, si au cerut autoritatilor romane decretarea ei ca Zi a Limbii Romane pentru romanii de pretutindeni.
Pe teritoriul Romaniei este pentru prima oara cand aceasta sarbatoare este marcata oficial, ca urmare a unui proiect de lege aprobat de Parlament in luna februarie si promulgat de presedintele Traian Basescu la 13 martie.
Pe parcursul acestei zile va fi arborat drapelul romanesc si vor avea loc numeroase evenimente culturale, atat pe teritoriul Romaniei, in Bucuresti, Cluj, Arad, Covasna sau Harghita, cat si in numeroase capitale din intreaga lume, inclusiv Praga, Budapesta, Paris, New York si Tel Aviv.
Despre originea si importanta acestei sarbatori pentru toti vorbitorii de limba romana, dar in mod deosebit pentru cei din Republica Moldova, am discutat cu istoricul Constantin Corneanu, presedintele Asociatiei Europene de Studii geopolitice si strategice "Gh. I. Bratianu".
Care este originea acestei sarbatori? Cum a fost posibil sa se ia o asemenea decizie in anul 1989?
Originea acestei sarbatori, Ziua Limbii Romane, se afla in conexiune directa cu evenimentele petrecute in spatiul fostei Uniuni Sovietice dupa 1985, respectiv procesele de perestroika si glasnost pe care Mihail Gorbaciov si anturajul sau le-au initiat.
31 august 1989 a fost posibil odata cu aparitia Frontur