de Dragoş BAKO
dragosbako@tribuna.ro
03 septembrie 2013 23:18
17 vizualizari
A-A+ Ori de câte ori s-a vorbit pe un ton războinic despre câinii comunitari, am fost unul dintre cei care susţineau că vina nu îi aparţine în exclusivitate animalului care devine uneori agresiv, ci şi omului. Care om, la un moment dat, poate l-a bătut pe animalul devenit agresiv, l-a călcat cu maşina, i-a omorât puii şamd. Am avut câini, îmi plac câinii şi consider că avem de învăţat unele lucruri de la aceste animale. Când însă un câine fără stăpân (sau cu stăpân, nu contează) sfâşie un copil, aşa cum s-a întâmplat recent în Bucureşti, îngăduinţa faţă de haitele ce-şi fac veacul pe străzile oraşului sucombă. A căuta motivele şi împrejurările în care s-a produs această dramă, cred eu, reprezintă un demers inutil. Acelor părinţi nu le va reda copilul descoperirea rădăcinilor agresive ale maidanezului, aşa că, nişte măsuri de prevenire a unei astfel de nenorociri i-ar fi putut scuti pe specialiştii lui peşte de corvoada dibuirii carenţelor temperamentale ale câinelui ucigaş. Am umblat destul de mult prin străinătate, dar n-am văzut nicăieri haite de câini, nici în buricul târgului, nici la periferie. Carevasăzică, nu-i o minune, o chestiune imposibilă debarasarea spaţiului public de maidanezii care devin, uneori, agresivi. Se invocă de multe ori argumentul suprem: nu sunt bani pentru amenajarea unor spaţii în care să fie adunaţi câinii vagabonzi. Ciudat. Bine că sunt bani pentru terenuri de sport în pantă, pentru piscine închise înainte de inaugurare, pentru despăgubiri dubioase, aducătoare de parandărăt, pentru ajutoare oferite celor din Republica Moldova. Pentru că nu sunt bani pentru rezolvarea problemei câinilor comunitari, mulţi copii, femei, adulţi, riscă zi de zi să ajungă la spital, iar dacă nu sunt foarte norocoşi, la morgă. S-a adus în discuţie de nenumărate ori