Protestele au scos la iveala fata urata a multora dintre organizatiile media care fie au ignorat evenimentele, fie au elaborat teorii ale conspiratiei menite sa diminueze importanta activismului din strada. Motivele sunt multe: banii platiti de corporatie, patronatul de presa amestecat in jocuri politice si in afaceri ilegale si altele. Insa, dincolo de acestea, se iteste si lipsa de profesionalism a multora dintre jurnalistii romani care, la un moment dat in cariera lor, au incetat sa invete, au ajuns autosuficienti, au devenit dependenti de surse aflate in complicitate cu patronul de presa sau cu politicieni si au inceput sa scrie din cu totul alte motive decat interesul public.

Oamenii acestia ignora nu doar protestele impotriva exploatarii aurului, ei ignora aproape tot ce se intampla in jurul lor atata timp cat evenimentele nu fac parte din agenda celor de la care primesc bani. Ei trec cu vederea chiar si faptul ca meseria lor s-a schimbat radical. Nu au habar despre ce inseamna jurnalismul de date, analiza de retea sociala, colaborarea cu hackeri, tehnicile de vizualizarea informatiei ca sa enumar cateva dintre uneltele noului jurnalism. Nu stiu ca reporterul sau editorul trebuie sa se reinventeze continuu, trebuie sa invete in fiecare zi pentru a informa corect si complet si pentru a crea punti catre public.

Protestele au scos insa la suprafata si o minoritate faina care incearca sa faca jurnalism nou si corect. O minoritate care este citita mai mult pe retele sociale si care incerca sa foloseasca tehnici avansate pentru colectarea, analiza si reprezentarea informatiilor nu numai pentru a oferi publicului stiri utile ci si pentru a-l face partas in producerea stirilor. In fapt, cooptarea publicului in colectarea informatiei, in procesarea si in vizualizarea acesteia este cheia redobandirii increderii in jurnalism.

Jurnalismul practica