Nu acţionează în vagoane, aşa că îşi văd liniştiţi de treabă, fără să fie deranjaţi de sirena maşinii de poliţie sau să simtă pe spate dulcele unduiri ale pulanului mânuit de vreun mascat. Aleg cu grijă bucăţile de cărbune din ditamai grămada de steril pe care, apoi, le îndeasă în sacii de rafie aduşi special pentru asta.
Vi i-am prezentat,
pe scurt, pe cei doi bărbaţi nevoiaşi, însoţiţi de un băieţel, care sortează bucăţi de cărbune din grămada de steril aflată pe drumul care duce la telescaun. Puţin mai sus de staţia de clorinare a apei şi la câteva zeci de metri mai jos de ferma primarului Gheorghe Ile.
Nu ştiu cum
a ajuns aici sterilul ăsta, aşa că iau de bună varianta lor. A fost adus de la mina Paroşeni. Pare-se că pentru a umple viroaga care se cască imediat în spate. Eu i-am găsit acolo, ieri, pe la unsprezece şi ceva, dar ei erau pe baricada de steril dis de dimineaţă. Mai întâi au împrăştiat ditamai grămada de steril, cupă care s-au pus pe claubat manual.
Lucrează fără teama
că le cade poliţia pe la spate sau că vreunui mascat i se năzare să-şi lustruiască pulanul pe spatele lor. De dimineaţă, de când trebăluiesc, au reuşit să adune o cantitate bunicică de cărbune. „Uite, e băgat în ăia!”, îmi arată unul dintre ei sacii frumos stivuiţi lângă una dintre cele trei grămezi de borduri vechi de trotuar. Borduri pe care, privindu-le cu atenţie, am rămas mirat cât de bine seamănă cu cele scoase din centrul vechi al oraşului.
Nu acţionează în vagoane, aşa că îşi văd liniştiţi de treabă, fără să fie deranjaţi de sirena maşinii de poliţie sau să simtă pe spate dulcele unduiri ale pulanului mânuit de vreun mascat. Aleg cu grijă bucăţile de cărbune din ditamai grămada de steril pe care, apoi, le îndeasă în sacii de rafie aduşi special pentru asta.
Vi i-am prezentat,
pe s