Mijlocaşul Răzvan Trandu a dat patru pase de gol în primele şase etape ale Ligii I pentru ACS Poli Timişoara

Răzvan Trandu (22 de ani) este unul dintre remarcaţii noului sezon al Ligii I. Chiar dacă la debut a ratat un penalty contra lui Dinamo (2-0), el şi-a revenit şi a avut de atunci evoluţii constant bune. Mijlocaşul timişorean are cele mai multe pase decisive dintre jucătorii lui Velcea: patru dintre cele nouă goluri ale lui ACS Poli au venit din assist-urile lui. „Singurul lucru pe care ştiu să-l fac este să joc fotbal. Cred că dacă nu aş fi jucat fotbal, nu m-aş fi văzut să fac altceva“, spune tânărul jucător al Timişoarei. Explicaţia e simplă: Răzvan a trăit de mic copil pe lângă terenurile de fotbal. Tatăl lui, Orlando, a fost fotbalist la UMT şi Poli Timişoara, după care a făcut carieră în arbitraj, iar bunicul, Vasile, a slujit o viaţă întreagă clubul UMT, ca jucător, antrenor la juniori şi organizator de competiţii.

Răzvan a copilărit la UMT

Tatăl, care acum e antrenor în Liga a IV-a, la CS Giroc, se întoarce cu gândul în anii ’90, când fiul său şi-a trăit primii ani de viaţă. „Răzvan s-a născut într-o duminică, eu jucam atunci la UMT, în Divizia C, şi aveam meci cu Oţelul Ştei în acea zi. Am bătut cu 4-0. Meciul l-am jucat dimineaţa şi el s-a născut înspre seară. Nu am dat gol, ar fi fost perfect, dar bucuria naşterii lui a fost una pe care n-o pot exprima în cuvinte. Nu am avut niciodată ideea sau interesul să-l duc la fotbal. Totul a venit de la sine, eu stând cu părinţii mei atunci şi soţia lucrând, că numai un an te lăsa să stai acasă. Părinţii mei lucrau, aşa că îl luam cu mine la stadion la UMT. Copilăria lui a însemnat stadionul UMT. Toată ziua era pe terenul de fotbal. Apoi, când jucam la Poli, îl luam şi la antrenamente cu mine şi venea aproape la toate meciurile, cu soţia mea. A trăit între fotbali