Spalatul mainilor una cu cealalta nu l-a ajutat pe Victor Ponta prea mult in rezolvarea problemei de la Rosia Montana pe care, fortat de prea multi factori, a ales sa o exprime sub forma neputintei totale: cu dreapta v-o dau, cu stanga v-o iau.
Dincolo de comicul politic, Victor Ponta e prins in cazul Rosia Montana intre doua forte la fel de puternice, la fel de periculoase, dar care pot duce intr-un termen relativ scurt la prabusirea Guvernului pe care il conducea fara emotii pana acum.
Pe de o parte, interesele economice dinspre RMGC si iluzia ca proiectul de la Rosia Montana ar putea da un impuls economiei, desi e greu de spus concret din ce perspectiva. De cealalta parte, nemultumirile care cresc si se intind in randul populatiei intr-un ritm accelerat, proportional cu dovezile de plagiat pe care Ponta le executa dupa programul si faptele predecesorilor sai de dreapta - Emil Boc sau Mihai Razvan Ungureanu. E un adevar care pana acum nu a scos ochii nimanui, insa constanta cu care premierul persista in preluarea modelului incepe sa provoace daune.
Cea mai buna dovada a plagiatului suprem al lui Victor Ponta e ca nimeni din Opozitie, ori dinspre dreapta in general, nu l-a atacat in cazul proiectului Rosia Montana pe care l-a trimis Parlamentului. Cateva voci razlete, ici si colo, si un mare consens transpartinic asupra necesitatii inceperii exploatarii aurului la Rosia Montana. Semne de intrebare prea grele nu-l lovesc pe Ponta nici macar din partea presei, in buna parte purtatoare a mesajelor de publicitate RMGC.
Insa cele cateva mii de tineri din centrul Bucurestiului, care isi schimba in fiecare seara locatia si demonstreaza in fata cate unui obiectiv reprezentativ - Parlament, TVR, Guvern sau la Universitate, vor avea rolul unui creuzet unde se vor strange toti pasii gresiti ai Executivului Ponta. Pana la votul di