Rusia revine în forţă pe scena internaţională. Propunerea Moscovei de dezarmare a Siriei cu numai câteva zile înainte ca preşedintele Obama să meargă în Congres pentru a cere acordul pentru atacuri militare este o lovitură diplomatică pentru Casa Albă. Dar, cu ochii lumii aţintiţi pe Siria, puţini realizează că Rusia a declanşat o altă ofensivă extrem de agresivă, îndreptată împotriva fostelor republici sovietice care doresc să se apropie de Uniunea Europeană.

Pe 28-29 noiembrie urmează să aibă loc la Vilnius, în Lituania, ţară care deţine preşedinţia UE, un summit al Parteneriatului Estic unde ţările membre ar urma să semneze (sau parafeze) Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Aceste acorduri nu reprezintă, în mod necesar, o invitaţie la aderare la UE, dar este clar că fără ele nu s-ar putea pune problema unei aderări ulterioare. Acordurile vin cu ridicarea taxelor vamale în comer-ţul cu UE şi, ulterior, cu ridicarea vizelor, dar şi cu anumite condiţiona-lităţi legate de statul de drept şi economia de piaţă. Problema este însă una geostrategică. Rusia, care îşi conduce în continuare politica externă ca pe un joc de sumă zero, nu acceptă ieşirea fostelor republici sovietice din sfera sa de influenţă şi face tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a preveni acest deznodământ.

Parteneriatul Estic a fost lansat în 2008, sub preşedinţia poloneză a UE, cu sprijinul Suediei, şi a intrat în vigoare în primăvara anului 2009. Ţările membre sunt şase foste republici sovietice: Ucraina, Moldova, Georgia, Belarus, Armenia şi Azerbaidjan. Dintre acestea, trei şi-au declarat alte preferinţe. Azerbaidjanul este o autocraţie condusă de clanul Aliev şi nu are nici un interes să adopte reformele democratice cerute de UE. Nu are însă, nici interesul nici să adere la Uniunea Euroasiatică, un proiect lansat de Vladimir Putin într-un articol în Izvestia, î