Spectacolul pe care celebrul actor l-a susţinut la Ateneul Român, pe 9 septembrie, a fost ultimul după un lung şi obositor turneu. "Am nevoie de o pauză", a spus actorul la o miniconferinţă desfăşurată imediat după sfârşitul reprezentaţiei. Sursa: AGERPRES, ANDREI GÎNDAC

"Am făcut spectacolul ăsta timp de cinci ani, iar în ultimii trei ani chiar cu o frecvenţă mare, şi e obositor să fii tot timpul într-un aeroport... E aproape un coşmar să faci turnee prin lume, dacă eşti celebru", a mai spus actorul după "Comedie infernală – Confesiunile unui criminal în serie".

Publicul de la Bucureşti – care l-a aplaudat în picioare – i s-a părut minunat. "Fiecare reprezentaţie este diferită, pentru că teatrul este o entitate vie, care trăieşte etern. Felul în care eu joc influenţează felul în care orchestra cântă şi invers, totul este viu şi nu e niciodată la fel...", a explicat John Malkovich, vorbind, de asemenea, despre felul cum muzica şi actoria se întâlnesc în acest spectacol, special gândit pentru el: "Ca să rămâi liber ca actor, trebuie să aluneci pe lângă muzică, pentru că muzica e extrem de puternică, şi cea a orchestrei, şi ceea ce cântă sopranele şi e destul de dificil."

În cele aproape două ore, cât a fost pe scena de la Ateneu, alături de sopranale Laura Aikin şi Marie Arnet şi de Orchester Wiener Akademie, dirijată de Martin Haselböck, John Malkovich a spus povestea celebrului criminal Jack Unterweger, la persoana I. Un amestec de umor şi cruzime şi un personaj seducător, în toată oroarea lui, aşa este construit Jack al lui John Malkovich, totul printre arii celebre de Vivaldi, Mozart sau Beethoven. La 15 ani de la momentul sinuciderii în închisoare, în clipa în care îşi află verdictul – condamnare pe viaţă fără posibilitate de eliberare condiţionată – Jack se întoarce, ca să vorbească... şi să caute adevărul despre sine şi despre oameni.

Fug