Problema acordării cetăţeniei române pe criterii etnice revine în actualitate prin anunţul făcut ieri de deputatul Eugen Tomac: depunerea în Parlament a unui proiect de modificare a legii.
În diaspora trăiesc aproximativ zece milioane de oameni ale căror rădăcini au legătură cu România, fie că s-au născut în Balcani, fie în alte zone ale lumii. „România este singura naţiune care nu acordă cetăţenie pe criterii etnice şi este cazul ca legislaţia română să fie amendată“. Proiectul de lege întocmit de Eugen Tomac arată că se poate acorda cetăţenia română persoanelor din alte state care fac parte din această etnie, cu posibilitatea ca acei oameni să-şi păstreze şi cetăţenia statului în care s-au născut.
Alte ţări pot, noi încă nu
Românii din diaspora solicită de mulţi ani ca legislaţia de la Bucureşti să fie modificată, astfel încât ei să poată primi cetăţenia ţării-mamă.
Legea actuală prevede posibilitatea redobândirii cetăţeniei de către acei oameni care au avut-o cândva, cum sunt basarabenii, care au pierdut acest statut după ce Basarabia a fost anexată de URSS, în urma celui de-al doilea război mondial. Să nu uităm că, pe tema asta, un tăios schimb de replici a avut loc chiar anul trecut între România şi Ucraina. Kievul aducea acuze Bucureştiului cum că noi ar acorda „în masă“ cetăţenia română, pe criterii etnice, ucrainenilor, declaraţie respinsă ulterior de România. Pe de altă parte, diverse asociaţii ale românilor din Serbia, Ungaria, Bulgaria sau Albania au dat exemplu altor state din Balcani care acordă cetăţenia lor pe criterii etnice. Un exemplu este cel al Bulgariei, care a acordat cetăţenia bulgară pentru 70.000 de oameni din Basarabia. Grecia acordă cetăţenia aromânilor din Albania, Ungaria procedează la fel în privinţa etnicilor maghiari din jurul graniţelor sale, iar Germania a făcut la fel cu etnicii săi din Rusia.
Luna
