Vişinescu s-a prezentat celor care nu auziseră de el într-un mod suficient de lămuritor. Aşa arată un criminal încurajat să facă crime de un sistem criminal.

Vişinescu este om înrăit, care s-a plasat de bunăvoie în afara regulilor minime

care asigură convieţuirea între oameni. Nu regretă ce a făcut. E agresiv şi înjură. Îşi urăşte în continuare victimele. L-a numit porc şi jigodie pe Ion Diaconescu. (Sper ca familia preşedintelui PNŢCD să reacţioneze la aceste insulte.)

Vişinescu este un argument foarte convingător pentru înăsprirea pedepselor pentru crime aşa cum cer mai mult de jumătate din români. Dacă nu sunt luaţi în seamă înseamnă că purtătorilor de caftane le este mai aproape protejarea tagmei lui Vişinescu decât protejarea societăţii de criminali.

Judecarea lui Vişinescu ar trebui să fie cel mai simplu demers într-un stat de drept. Caracterul criminal al regimului comunist este recunoscut de Statul român. Se ştie cum s-a purtat Vişinescu la închisoarea Mislea. Sunt destule documente şi mărturii despre ce s-a întâmplat la Râmnicul Sărat între 1956-1963. Se ştie sigur că sub privirile şi cu colaborarea activă a lui Vişinescu, Ion Mihalache, veteran decorat cu Ordinul Mihai Viteazul şi erou naţional, a fost tratat inuman, silit să doarmă pe ciment, hrănit insuficient, ţinut în frig. Victor Rădulescu Pogoneanu, un om de onoare şi un intelectual de excepţie, deşi era paralizat, nu a avut acces la tratament medical şi a fost maltratat. Ion Arnăutu a fost silit în mod brutal să mânânce când declarase greva foamei şi a murit datorită regimului de detenţie. Am enumerat numai cazurile cele mai cunoscute şi strigătoare la cer, lista fiind foarte lungă pentru că Vişinescu a fost la fel de zbir cu toţi deţinuţii.

Chiar dacă nu repară nimic în vieţile victimelor sale, confruntarea lui Vişinescu cu justiţia este un act de d