de Andra MARINESCU

andramarinescu@tribuna.ro

13 septembrie 2013 22:34

0 vizualizari

A-A+

Acum 23 de ani, şi–au adunat cu toţii asupririle. Laolaltă. Şi–au unit greutăţile vieţii. Şi, astfel, au dat naştere, pe 12 ianuarie 1990, în Sala Mare a Casei Armatei din Sibiu, Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Sibiu. Printre iniţiatori s–au numărat Aurel Maxim, Liviu Popa, Gabriel Constantinescu, Gheorghe Brahonschi, Ilie Berghezan, Zaharie Urdea şi Grigore Lechinţan.

Sub lozinca "Înfrăţiţi în suferinţă, înfrăţiţi în libertate", indiferent de apartenenţa politică ori de partid, peste 600 de deţinuţi politici au strigat în acelaşi cor. De-a lungul timpului, Asociaţia din Sibiu a desfăşurat o serie de activităţi menite să amintească de perioada neagră prin care cu toţii au trecut prin lagăre sau penitenciare, o vreme pe care o păstrează cu toţii în suflet ca pe un coşmar, dar care le-a dezvoltat personalitatea mult prea matur, poate.

Aduceri aminte

Dacă am urma un şir cronologic, am vedea că, în jurul anului 1994, după lungi demersuri ale Asociaţiei, au fost aprobate săpăturile în Cimitirul Central din Sibiu, sub indicaţiile fostului gropar Ion Silaghi, pentru descoperirea rămăşiţelor celor şapte deţinuţi politici, respectiv maiorul Nicolae Dabija, Titus Onea, Augustin Raţiu, Ion Scridon, Traian Mihălţan, Gheorghe Opriţă şi Silvestru Boltea, aflându-se şi alţi luptători anti-comunişti din Munţii Apuseni, condamnaţi la moarte în 1949, executaţi prin împuşcare şi aruncaţi într-o groapă comună, fără vreun semn distinctiv. Tot pe lista activităţilor Asociaţiei din Sibiu se înscrie şi construirea Mausoleului din Aiud, sfinţit în 14 septembrie 1999, în prezenţa a sute de foşti deţinuţi politici şi a autorităţilor din judeţul Alba. De asemenea, în Sibiu, la Cimitirul Central, în 2004, s-a ridicat un monument în m