Viaţa literară suceveană la începutul deceniului al şaselea
III. Critica în cenaclurile noastre literare
„Nivelul creaţiei literare într-un cenaclu este condiţionat în foarte mare măsură de felul în care se poartă discuţiile critice, de profunzimea şi principialitatea criticii. Acest lucru a fost dovedit din plin în unele perioade de către cenaclul literar „A. Toma” din Suceava. Ne-aducem aminte de frumoasele realizări ale poetei Valeria Boiculesi, ale tinerei eleve Ecaterina Mihăescu şi ale altor membri ai cenaclului. „Secretul” acestor realizări constă tocmai în faptul că atât biroul cenaclului, cât şi membrii, analizau lucrările prezentate, cu curaj, principial, profund.
Acest lucru a făcut ca, în anul 1950, un însemnat număr de membri ai cenaclului să publice în revistele centrale, lucrările lor fiind apreciate şi primite cu dragoste de oamenii muncii. E îndeajuns să cităm poeme ca Cetiniţă-cetioară de Valeria Boiculesi, În roşii dimineţi de Ecaterina Mihăescu, nuvele ca Raport de activitate şi Într-o fabrică de cherestea de Gh. Ionaşcu şi O noapte pe Don de Ilarie Poştariu, sau romanul pentru tineret Băieţii din port de Traian Filip.
Succese frumoase a obţinut de curând şi cenaclul din Gura Humorului şi ne referim la poemul Ne vidi sabaca de Oltea Paşcovici, cenaclul din Fălticeni cu un mănunchi de reuşite poeme de Neculai Labiş, ca Gazeta de perete [corect Gazeta de stradă – n.n., N.C.] publicată în „Viaţa românească”, sau atâtea altele publicate în „Făclia Sucevei” şi almanahul „Iaşul nou”.
În ultimul timp însă aceste succese sunt umbrite de unele atitudini nesănătoase ale unor membri din conducerea cenaclurilor, care au adoptat o linie nejustă în materie de critică a lucrărilor prezentate.
Cenaclul „Mihail Eminescu” din Câmpulung Moldovenesc n-a reuşit, în ultimul timp să-şi mărească numărul membrilor, tocmai din