Poate parea surprinzator faptul ca ghilotina a fost inventata de un doctor, din spirit umanitar: mila pentru cei condamnati. Pana la revolutia franceza, executia se facea in vestul Europei cu sabia, decapitarea nereusind adesea de la prima lovitura.
Este notoriu cazul reginei Scotiei Maria Stuart, condamnata la moarte de sora ei, regina Elisabeta I a Angliei. Decapitarea a fost un chin pentru calaul neindemanatic, dar mai ales pentru condamnata, al carei cap nu se desprindea usor de trup, scrie Big Picture.
La aprape trei luni de la revolutia franceza, in ziua de 10 octombrie 1789, doctorul Joseph Ignace Guillotin a prezentat revolutionarilor din Paris o propunere, capabila sa obtina decapitarea dintr-o singura lovitura.
Calaul Parisului, Charles Henri Sanson, a sustinut cele propuse si, dupa intocmirea unor formalitati cam indelungate, ghilotina a fost aprobata ca instrument de executie la 20 martie 1792, dandu-i-se numele initiatorului, doctorul Guillotin.
Un detaliu si mai ciudat este faptul ca prima ghilotina a fost realizata de un cunoscut constructor de piane, Tobias Schmidt, modelul sau fiind insa ulterior inlocuit cu altele mai performante.
Inainte de a fi folosita, ghilotina a fost experimentata pe cadavre, dupa care, considerandu-se omologata, a fost pusa la dispozitia calaului. Prima executie a avut loc in piata publica, la 25 aprilie 1792, victima fiind un oarecare infractor de drept comun, Nicolas Jacques Pelletier.
Sub lama ghilotinei aveau insa sa cada capete mult mai importante, incepand cu regele Frantei Ludovic XVI, continuand cu regina Marie Antoanette, dar si cu unii capi ai revolutiei, cum a fost Robespierre. S-a confirmat cu aceasta ocazie ideea ca revolutiile isi devoreaza propriii parinti.
Ghilotina a functionat ca instrument de executie timp de aproape doua se