Acum exact cinci ani, banca de investiţii americană Lehman Brothers cerea protecţia împotriva creditorilor. După ce epuizase toate căile de a acoperi găurile făcute prin speculaţiile complexe cu titluri derivate, strategii şi executivii corporaţiei îşi recunoşteau înfrângerea. Curăţenia de după falimentul Lehman Brothers ar putea dura încă 20 de ani.
Statul american acoperise deja găuri de 229 miliarde de dolari de la banca de investiţii Bear Sterns şi de la instituţiile financiare imobiliare Fannie Mae şi Freddie Mac. Nimeni nu a vrut să cumpere Lehman Brothers, Guvernul federal a ales să nu o susţină şi, după weekendul cel mai tensionat din istoria SUA de după Marea Criză din anii '30, marea bancă a înaintat cererea de protecţie în caz de faliment, notează economica.net. Recunoaşterea falimentului Lehman Brothers, de către executivul său, a fost actul care a certificat oficial începutul crizei financiare, despre care economiştii mai dezbat dacă a fost (sau este încă) mai puternică decât „Marea Depresie”.
Indicele bursei din New York, Dow Jones, a căzut în acea zi cu 5%. Era cea mai mare pierdere înregistrată într-o singură zi după atacurile din 11 septembrie 2001, dar nu era decât începutul unui chin copleşitor pentru întreaga lume.
Criza începuse de mult, bursele căzuseră deja din 2007. Marii investitori se speriaseră deja inclusiv în România, unde bursa nu a mai atins cotaţiile din 24 iulie 2007.
Criza s-a întins, astfel, de la creditele neperformante (subprime) pe care bancherii americani le dădeau până şi şomerilor până la toate băncile lumii şi la finanţele statelor, mai ales ale celor europene.
Toată lumea s-a temut de cât de mult s-a umflat balonul speculaţiilor. Băncile îşi ambalau creditele neperformante în instrumente de acoperire a riscurilor, chipurile, pe care le vindeau mai departe, care erau reambalate şi tot aşa. „Capit
