TRANZACŢIILE TRANZIŢIEI MASS-MEDIA Şl CORUPŢIA

Dacă fenomenul corupţiei a făcut să rezoneze conştiinţa publică în ultima perioadă, acesta este, evident, meritul mass-media, al presei în particular. Efectul ar putea fi considerat întârziat, cauzele corupţiei şi corupţia manifestându-se cu putere încă din faza incipientă a societăţii postdecembriste. În acea perioadă, interesul publicului — şi al presei — era îndreptat cu precădere spre disputa politică, adesea violentă şi întotdeauna partizană, la adăpostul acestui strat de interes s-au făcut şi s-au desfăcut marile afaceri ale tranziţiei, s-au creat din nimic marile averi, s-au produs împroprietăriri ilicite dintr-o avere considerată prea multă vreme a tuturor ca să mai fie a cuiva. În general, aceste fenomene au atins mai puţin şi doar prin carambol, nivelul şi interesele cetăţeanului de rând. Abia când viaţa acestuia a început să pară de nesuportat, prin Proliferarea la toate nivelurile şi în toate zonele vieţii publice a corupţiei, interesul s-a trezit şi revolta a început să se manifeste. Practic, până la declanşarea "scandalului Florică", corupţia s-a menţinut în limitele abstracţiei, abila campanie desfăşurată de "Evenimentul zilei" încercând să-i dea o înfăţişare concretă. Că "senzaţionalele dezvăluiri" ale ex-comisarului naţional erau subţiri şi neconvingătoare, exprimând mai degrabă intenţia de a demola inamici decât năravuri, este o altă poveste. Cum spuneam, presa s-a situat, din acest punct de vedere, pe un front comun, chiar dacă ţintele erau divergente.

Ce este paradoxal în această treabă este că, până acum, singurele acte de corupţie dovedite cu "acte în regulă" sunt din... mass media. Corupţia în rândul puterilor apare astfel, probată doar în cea de-a patra, cu toate eforturile de a o depista şi în celelalte trei. Reporterul Mătăcheseu de la "Evenimentul zilei" a deschis calea pe care au pă