Ion Ficior, fost comandant al coloniei de muncă Periprava, acuzat de zeci de foşti deţinuţi că a instaurat un regim de exterminare, spune că cei închişi acolo n-au murit nici de foame, nici de bătaie, ci de bătrâneţe, într-un interviu realizat de Gândul.
Peste 40 de deţinuţi politici, supravieţuitori ai închisorii de la Periprava din Delta Dunării, un adevărat "lagăr de exterminare", aşa cum chiar ei îl numesc, îşi amintesc perfect de condiţiile de detenţie şi în special de torturile aplicate personal de către comandantul Ion Ficior, potrivit tortionari.gandul.info.
În interviul acordat publicaţiei online, Ficior spune că educaţia sa de baptist nu i-ar fi permis să facă lucrurile de care este acuzat şi că a fost mult timp hărţuit pentru religia sa. El povesteşte cum s-a înscris în Partidul Comunist, cum a ajuns să lucreze la Direcţia Generală a Penitenciarelor, din 1951, respectiv la Periprava, ca locţiitor, din 1958, şi în funcţia de comandant, din 1960.
"Comandatul avea atribuţiunile lui de comandant. Nu avea atribuţiuni să bată, nici să înjure", spune Ficior, întrebat ce i s-a spus să facă în poziţia pe care o ocupa la Periprava, deşi admite că anterior, pe când era la Penitenciare, adjunctul ministrului de Interne de atunci dăduse dispoziţii verbale "ca şi deţinuţii de drept comun şi politicii să simtă puşcăria", adică "şi cu bătaie, şi cu chestii din astea…".
Tot el spune că educaţia de acasă nu îi permitea să înjure şi nici atât să bată pe cineva. "Eu am dat ordin să nu fie loviţi oamenii. Am spus că pe acela care încearcă să lovească vreun deţinut, îl dau afară", declară Ficior.
Pus în faţa mărturiilor unor deţinuţi de la Periprava, conform cărora aceştia erau înfometaţi şi bătuţi, astfel că zilnic murea câte unul, Ficior spune: "Nicăieri nu am făcut aşa ceva. Nu mi-am permis. Dacă eu făceam asta, apoi de la mine în jos făcea
