Desi consolidarea celor circa 400 de blocuri incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public este o chestiune de viata si de moarte, Primaria Capitalei si Guvernul Romaniei aloca bani cu taraita pentru rezolvarea problemei. Mai exact, in 2013 cele doua institutii au alocat fiecare cate 6,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro). In comparatie, municipalitatea plateste 3 milioane de euro/an chirie pentru sediul in care functioneaza, intretinerea spatiilor verzi (gazon, panselute, flori, tuia) costa circa 100 milioane lei (22 milioane de euro), iar pentru Pasajul de la Piata Presei, considerat inutil de arhitecti si societatea civila - 18 milioane de euro.
Citeste aici primul episod al serialului HotNews.ro despre constientizarea problemei cladirilor cu risc seismic ridicat din Bucuresti
In plus, desi unii primari de sector au cerut de la Primaria Capitalei competente sa poata consolida blocurile care prezinta risc seismic, institutia a refuzat descentralizarea. Reamintim ca in acest moment, la nivelul Bucurestiului, potrivit legii, doar Primaria Capitalei are competente in acest sens. Desi programul de reabilitare termica nu este o chestiune de viata si de moarte - tine de economisirea energiei si aspectul estetic al blocurilor - edilii de sector au alocat in 2012 peste 100 de milioane de euro, la care se adauga banii luati din credite interne/externe in ultimii ani - 336 milioane euro. In total - aproape jumatate de miliard de euro.
Un calcul simplificat al costurilor pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic arata ca, daca alocam in medie 5 milioane de lei pe bloc pentru consolidare si inmultim cu cele 375 de blocuri, rezulta ca ar fi nevoie de 1,8 miliarde lei (aproximativ 416 milioane euro). Daca sectoarele s-ar putea apuca de consolidare, cu bugetul alocat in 4 ani pentru reabilitare termica s-ar putea consoli
