Un medic aflat ieri în capitală, la protestele care s-au înmulțit în ultimele zile, spunea că a înțeles acum că singurul loc în care ești ascultat în România este strada. Dacă problema Roșia Montană se rezolvă în stradă, spunea cetățeanul cu stetoscop, atunci e clar că și noi trebuie să ne rezolvăm problema tot aici.
Așadar, să ieșim în stradă! Și să cerem! Să facem scandal, să ne rupem hainele de pe noi, să ne preia agențiile străine de știri, pentru că presa din România pare să aibă o agendă diferită de cea publică.
Iată, deci, de ce unii, într-un demers pueril, pe care niciun copil de grădiniță nu l-ar fi încercat, au vrut să ascundă protestele din stradă, privind proiectul Roșia Montană. Pentru a nu da idei. Nu proiectul ăsta era important, ci faptul că amplificarea lui cu ajutorul presei le-ar da și altora idei. Idei care au venit, după cum se poate constata, din ce în ce mai multe categorii de bugetari anunțând că vor da drumul la proteste.
Bun, atâta vreme cât se bucură de o majoritate atât de largă (sau, mai bine zis, complicitate) în parlament, guvernul nu poate să cadă doar pentru că se protestează împotriva demarării unui proiect, oricât de nociv ar fi el pentru România. Dar efectul protestelor ultimelor mai bine de două săptămâni poate fi devastator, pentru actuala guvernare.
De ce sunt oamenii în stradă? Simplu. Pentru că alegerile s-au câștigat cu ei. Majoritatea aceea a USL e formată din medici, din transportatori, din profesori. Din oameni care așteptau mărirea salariilor și noi locuri de muncă. Nu iese nimeni în stradă pentru că nu sunt autostrăzi. Nu, oamenii ies în stradă pentru traiul acela mai bun, mai sigur, promis la alegeri, în contrapondere cu tăierile salariale și corupția din instituțiile statului, ajunsă la un nivel greu de suportat.
După aproape un an de putere deplină și încă șase luni, dacă punem și perioad