Ce am avut noi anul asta mai interesant? Surfand prin scandalurile care ne-au ramas in memorie, umplem rapid o lista de subiecte care au tinut treaza pasiunea romanilor.
Anul a debutat cu isteria steagurilor secuiesti proptite razboinic pe diverse cladiri din Romania si Ungaria, dupa care bentita tricolora a mai lungit scandalul cu inca o luna. Putina regionalizare si discutii in gol despre revizuirea Constitutiei, care au zgandarit pasiunile legate de teritorialitate si nationalism.
Apoi, dupa doua ruperi de USL, o coabitare sfarsita prost si mai multe tradari de-ale lui Victor Ponta, surpriza!, au aparut de peste tot cainii fara stapan ai Bucurestiului. A trebuit sa loveasca o tragedie ca maidanezii se fie vazuti si recunoscuti ca o problema ce tine de supravietuire in cel mai strict sens: ori noi, ori ei. Inainte de caini, vara fusese deja incinsa de prima aparitie din catacombele istoriei a unui tortionar, banuit ca ar fi pus umarul direct la crimele si teroarea regimului comunist in inchisorile statului totalitar de dinainte de '89.
Asa a facut cunostinta Romania cu Alexandru Visinescu, fostul comandant al penitenciarului de la Ramnicu Sarat. In varsta de aproape 90 de ani, Visinescu a fost prezentat din prima clipa ca un criminal in serie tocmai scapat de la ospiciu. Acuzat de genocid in cel mai absurd mod cu putinta, fostul tortionar a fost de ajuns pentru a dezlantui memoria inca dureroasa a unui popor caruia nu i s-a facut dreptate niciodata. Sau mereu prea tarziu si inutil.
Raspunsul este ca pur si simplu acum, la 23 de ani de la evenimentele din decembrie '89, institutiile statului s-au trezit sa faca lumina si dreptate pentru crimele comise in urma cu mai bine de jumatate de secol. De ce e nevoie sa haituim ca pe caini calaii trecutului tocmai azi, dupa ce au fost lasati un sfert de veac sa isi cheltuiasca p
