Discuţiile despre parcagii - cuvânt care în DEX e definit drept îngrijitor al unui parc - lipsesc din agenda publică, însă şoferii se întâlnesc cu ei zilnic, mai ales după orele de program ale taxatorilor de parcare din Bucureşti sau marile oraşe ale ţării.
Era octombrie 2011 când consilierii generali i-au adus primarului Sorin Oprescu facturi de la service, după ce au fost nevoiţi să repare zgârieturile de pe maşinile personale. Motivul: au refuzat să le dea cel puţin cinci lei parcagiilor. "Să mi-o trimiteţi mie. O achit eu", răspundea la acea vreme primarul general, citat de cotidianul Gândul. Dincolo de ironie, măsurile lipsesc. Potrivit datelor obţinute de la Poliţia Locală, circa 30-50 de parcagii activează în fiecare sector, zonele cele mai frecventate fiind centrul istoric, Sala Palatului, pieţele Romană şi Unirii, dar şi zona Gării de Nord. Un parcagiu câştigă în medie între 60 şi 100 de lei pe zi, iar conform calculelor BUSINESS Magazin veniturile colectate la nivelul Capitalei ajung la două milioane de euro anual, cât Administraţia Străzilor şi primăriile de sector la un loc. Fireşte, este rolul poliţiei să vină să ordoneze în baza legii, însă, potrivit unor surse din cadrul autorităţilor locale, există o "cârdăşie între mafia parcagiilor şi poliţia locală şi cea de la ordine publică".
"Parcagiii practică o formă subtilă de şantaj la adresa bucureştenilor. Asupra cetăţenilor care refuză să plătească taxa de protecţie impusă de parcagii planează permanent ameninţarea unor daune aduse automobilelor. Parcagiii pot adună, dintr-o singură parcare situată în zonă centrală a Bucureştiului, sume de bani de ordinul zecilor de mii de lei lunar", informează primăria sectorului 1.
Potrivit estimărilor autorităţilor, parcagiii colectează în Bucureşti circa două milioane de euro anual, cât Administraţia Străzilor şi primăriile de sector la
