La sfârşitul lui 1989 Rusia, Republica Moldova şi apoi România, aveau să anuleze în Parlamentele proprii tratatul mârşav care a rupt România în 1940, cu menţionarea obligaţiei anulării şi consecinţelor sale. În facto acest lucru însemna Reunirea celor două state româneşti.

Pe data de 23 august 1939 Rusia şi Germania lui Stalin au semnat un tratat de nagresiune ce avea şi o anexă secretă. Acest ultim document a fost ascuns popoarelor german şi rus, el reprezentând produsul a două minţi bolnave şi care cuprindea împărţirea lumii pe sfere de ocupaţie între cele două puteri.

La sfârşitul lui 1989 Parlamentul Rusiei avea să recunoască existenţa acestei anexe secrete şi să voteze o Declaraţie de anulare a valabilităţii Pactului de neagresiune, considerând că acesta nu a reprezentat expresia voinţei poporului rus.

Acest gest a fost urmat imediat de către Republica Moldova, pe atunci socialistă şi ulterior de parlamentul României. Recunoaşterea de către Republica Moldova a ilegalităţii Tratatului se făcea cu acordul lui Gorbaciov şi nu m-ar mira să fi fost făcută la recomandarea conducerii de la Kremlin. În acel moment Republica Moldova făcea parte din componenţa URSS.

În ambele parlamente româneşti, dincolo de votarea nerecunoaşterii valabilităţii actului de la 23 august şi a consecinţelor acestuia, s-a cerut expres luarea de către executiv a tuturor măsurilor necesare pentru ca efectele acestuia să fie anulate. Este de fapt vorba de fapt de Votarea în cele două parlamente a Reunirii celor două state româneşti, documente juridice valabile şi astăzi, dar care nu au fost puse în aplicare niciodată de executivele celor două state.

Fiind vorba de două documente ce nu au fost anulate, vorbim de faptul că cele două Parlamente au votat Reunirea, cu acordul Rusiei, guvernele având obligaţia de a respecta legea şi de a le pune în pr