de Andra MARINESCU
andramarinescu@tribuna.ro
23 septembrie 2013 00:00
6 vizualizari
A-A+
"Se uită bărbaţii politici,se uită scriitorii de renume. Pe el, însă, nu–l vom uita. Oricând îndrăzneala omenească va smulge aiurea succese strălucite naturii învinse. Nu vom privi cu invidie pe acel învingător, ci vom zice cu mândrie: Şi noi am avut pe Vlaicu." (Nicolae Iorga)
Mâine, 24 septembrie, se împlinesc 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a inginerului constructor şi pilot de avioane Aurel Vlaicu. S-a născut la Binţinţi pe 19 mai 1882, fiind fiul lui Dumitru, ţăran fruntaş, primarul comunei, şi al Anei, născută Luca. În satul natal urmează cursurile şcolii primare, apoi, în 1890, trece la şcoala elementară ungurească din Orăştie. Aici urmează, şase clase, cursurile Colegiului Reformat KUN. În urma unor neînţelegeri cu profesorii, părinţii l-au transferat la Liceul de stat din Sibiu, unde continuă clasele a şaptea şi a opta, unde îşi ia şi bacalaureatul în 1902. După obţinerea diplomei de bacalureat, face o parte din serviciul militar obligatoriu, după care se transferă la Universitatea din München, unde îşi obţine diploma de inginer în 1907.
Încurajat de Goga, Caragiale şi Coşbuc
În timpul studiilor universitare de la München proiectează primul aparat de zbor cu aripi batante, acţionat de arcuri. Dar, în curand, a abandonat acest proiect, convins fiind că viitorul îl reprezintă aeroplanele acţionate cu motor. După ce obţine diplomă de inginer, îşi termină stagiul militar, după care se angajează la Fabrica de automobille Opel din Germania, în 1908, dar, la îndemnul celui mai bun prieten al lui, Octavian Goga, revine în satul natal la sfârşitul anului 1908, când, împreună cu fratele său Ion realizează un planor cu care efectuează un număr semnificativ de zboruri la Binţinţi. Tot la îndemnul lui Octavian Go