Un fenomen interesant este cel al jocurilor de noroc. Cred că măcar o dată fiecare dintre noi a jucat cărţi sau poate a introdus o fisă într-un aparat de jocuri. Ştim că nu e bine pentru noi, ştim că pierdem timp preţios, şi mai ales ştim că pierdem bani. Mulţi dintre noi întâmpină dificultate în momentul în care doresc să se oprească.

Toate cazinourile pornesc de la ideea de bază de a fi profitabile, iar toate jocurile sunt făcute în aşa fel încât să pierzi mai mult decât să câştigi. Poţi câştiga azi 100 de lei şi să te bucuri, mâine pierzi 50 şi poimâine 100, dar nu te superi aşa de tare.

Când o persoană joacă la noroc, are în minte visele şi dorinţele sale cele mai arzătoare, posibilitatea de a se îmbogăţi şi de a-şi schimba stilul de viaţă. Pornind de la premisa că orice se poate întâmpla la noroc, persoana nu găseşte motive logice şi raţionale de a se opri. Mai mult, când cineva joacă la noroc, subconştientul crede că încearcă să rezolve neajunsurile financiare ale persoanei, ceea ce ajută la prevenirea stărilor de îngrijorare faţă de viitor. Sentimentele negative de îngrijorare şi anxietate de acest fel nu apar atâta timp cât jocul continuă, devenind o recompensă şi o motivaţie în sine pentru a juca. Indivizii joacă la noroc deoarece acesta le oferă o iluzie a controlului. Se ştie cu siguranţă faptul că suma pierdută de la momentul în care a început să joace la noroc este cu mult mai mare decât cea câştigată. În momentul câştigului, persoanei i se confirmă credinţa greşită că a devenit mai bun la joc şi s-a perfecţionat. Deci este motivat să joace în continuare.

În momentul în care o persoană obţine un câştig la aparate, acestea emit un semnal sonor şi vizual, atrăgând atenţia tuturor asupra faptului că se poate câştiga. După principiul “dacă el a câştigat înseamnă că şi eu pot”, îşi vor încerca norocul şi alte persoane.Un alt motiv p