România s-a luptat să intre pe radarele investitorilor străini pentru a atrage lichiditate sporită la licitaţiile de titluri de stat, aproape 7 mld. euro intraseră pe piaţa locală până în luna mai, dar acum suportă şi reversul medaliei: o volatilitate crescută a cursului leu/euro ca urmare a expunerii mai mari la oscilaţiile de sentiment de pe pieţele financiare externe.
De aproape trei săptămâni cursul calculat de BNR s-a aşezat deasupra platoului situat la 4,45 lei pentru un euro, s-a apropiat de pragul superior de 4,50 lei/euro, a dat înapoi, iar ieri a urcat din nou la 4,47 lei/euro.
În primele cinci luni intrările de valută pe titlurile de stat au susţinut menţinerea cursului sub pragul de 4,40 lei/euro în cea mai mare parte a intervalului, pentru ca din iunie, odată cu noile episoade de stres induse de incertitudinea privind politica Fed, cotaţiile să se mute în zona superioară a pragului.
Excluzând mişcările extreme înregistrate atât în sensul de apreciere, cât şi de depreciere a leului în raport cu euro, cursul a evoluat anul acesta
într-un coridor cuprins între 4,35 şi 4,45 lei/euro.
Odată cu reducerea rapidă a dobânzii-cheie la lei până la 4,5% pe an ca semnal de stimulare directă a creditării în lei, BNR şi-a asumat implicit o volatilitate mai mare a cursului. De altfel, banca centrală a adoptat o manieră mai lejeră de a modera evoluţia cotaţiilor în cadrul regimului de flotare controlată, permiţând inclusiv salturi de scurtă durată precum cele din iunie, când cursul
s-a dus şi la peste 4,50 lei/euro. Piaţa îşi ţine respiraţia în astfel de momente, însă per ansamblu sensibilitatea faţă de mişcările de depreciere a leului s-a mai atenuat faţă de primii ani de criză. De fapt, o volatilitate mai mare a cursului este concordantă cu mesajul BNR de încurajare a leului ca monedă de creditare, prin evidenţierea costului
