Cartea lui Cristian Livescu, “Ion Creangă în viziunea contemporanilor. De la imagine la mit”, aduce în atenţia cititorului de azi câteva din multele controverse din biografia genialului humuleştean. O astfel de controversă pune în pagină C. Săteanu, în “Figuri din Junimea”, la aproape jumătate de secol de la decesul scriitorului: “Unde a murit Creangă?” Cei mai mulţi dintre noi am răspunde imediat: în bojdeuca sa din Ţicău. Se pare că nu a fost chiar aşa. Iată ce spune C. Săteanu: “Există o controversă relativă la locul şi casa în care a decedat Ion Creangă. Actul de deces al Oficiului Stării Civile nr. 5, din 1890, arată, cu martori, că el a încetat din viaţă în strada Golia, nr. 51, astăzi strada Cuza Vodă. Or, revista «Făt Frumos» din Suceava, de sub direcţia lui Lecca Morariu, într-un număr apărut cu prilejul comemorării a patruzeci de ani de la moartea lui Creangă, contestă veracitatea actului oficial, susţinând că el a murit în bojdeuca sa din Ţicău. Am verificat din nou faptul la N. A. Bogdan, cunoscutul istoriograf, bun prieten al lui Creangă şi fost ofiţer al Străii Civile din Iaşi. Ion Creangă a murit în ajunul Anului Nou, în casa din strada Goliei 51, în care locuia fratele său, Zacheu Creangă, proprietarul unui debit de tutun, în care se vindea şi Cartea de cetire întocmită de Ion Creangă. Primăria nu putea să elibereze un act greşit – cu atât mai mult că, după legea de atuncea, trebuia să se constate moartea atât de agentul primăriei cât şi de medicul de despărţire. Mai mult decât atât: la acea vreme, Primăria Iaşi era instalată în casele din faţa Teatrului Naţional, deci în imediata vecinătate cu debitul lui Zacheu Creangă din strada Goliei 51, cum arată şi actul Stării Civile, moartea fiind constatată de medicul Gh. Iuliano, şeful Stării civile fiind ministrul de mai târziu D. A. Greceanu. Că totuşi cortegiul funerar a pornit de la căsuţa sa din Ţicău,