O mai veche temă de luptă a preşedintelui Traian Băsescu - votul prin corespondenţă - a fost preluată şi de Partidul Mişcarea Populară, care a depus un proiect de lege la Parlament cu acest subiect. Semnatarii sunt deputaţii Eugen Tomac, Valerian Vreme, Mihaela Stoica şi Clement Negruţ. De altfel, Ministerul Afacerilor Externe, în 2010, pe când era condus de un alt membru al PMP, Teodor Baconschi, a lansat un proiect similar.
Deputatul Eugen Tomac a explicat că PMP a propus proiectul pentru ca toţi cetăţenii români din străinătate să voteze la orice alegeri, fie ele parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale. El apreciază numărul cetăţenilor români de peste hotare la 3,5 milioane. Potrivit proiectului, MAE va întocmi un registru al alegătorilor din străinătate, în care cetăţenii români care vor să voteze trebuie să se înscrie cu 60 de zile înainte de scrutin.
Tomac spune că „procesul va fi unul cât se poate de simplu”: doritorii înscrişi vor primi un atestat de alegător tipărit la Imprimeria Naţională, cu elemente de siguranţă. De asemenea, vor primi şi un buletin de vot pe care vor lipi un autocolant cu însemne de siguranţă, pe candidatul dorit.
Maghiarii din România, vot pentru Budapesta
Votul prin corespondenţă este un deziderat al multor ţări, procedura fiind deja folosită în Statele Unite, Germania, Franţa, Elveţia sau Marea Britanie, pentru orice cetăţean, fie el în ţară sau în străinătate. Fostele state din blocul comunist ar trebui să fie cele mai interesate de o asemenea procedură, având în vedere numărul cetăţenilor lor care lucrează în străinătate.
Este şi cazul Ungariei, de exemplu, care a oferit dublă cetăţenie pentru etnicii maghiari din comunităţile istorice de peste hotarele ţării. Aceştia vor putea vota pentru prima dată prin corespondenţă la alegerile parlamentare de anul viitor, pe care Orban şi partidul de guver