Interesele statului român în Complexul Energetic Oltenia au fost vândute unui acţionar minoritar de la companie. Deşi statul este încă acţionar majoritar la companie, în momentul de faţă are câteva restricţii care fac ca Ministerul Economiei să dicteze doar cu numele în CEO, cel puţin în anumite situaţii. O prevedere din Actul Constitutiv al companiei spune că unele hotărâri ale Adunării Generale a Acţionarilor pot fi luate doar dată se întrunesc cel puţin 90% din numărul total de drepturi de vot. Cum statul are doar 77%, este lesne de înţeles că absolut nicio decizie nu poate fi luată decât dacă vrea Fondul. Problema este însă că acest tip controversat de adoptare vizează hotărârile AGA esenţiale pentru companie: investiţiile şi programele de restructurare.

Constituirea Complexului Oltenia a însemnat, în anumite privinţe, sporirea nejustificată a puterilor pe care le are acţionarul minoritar privat de la companie, respectiv Fondul Proprietatea. Cu toate că deţine doar 21,5% din acţiuni, iar statul român are 77%, anumite hotărâri nu pot fi luate de către acţionarul majoritar decât dacă are şi acordul celuilalt. În mod normal, în cazul în care o societate are un acţionar majoritar, doar în cazul unor hotărâri speciale, privind statutul, de exemplu, se impune un anumit prag de adoptare. Însă în majoritatea cazurilor, acesta presupune depăşirea unui prag de cel puţin două treimi, adică undeva la 66% sau, cu indulgenţă, 70%.

În cazul de faţă, statul român, cu 77%, nu ar fi trebuit să aibă nici un fel de problemă în a-şi administra societatea aşa cum doreşte, fără a ţine cont decât formal de acţionarul minoritar, respectiv Fondul Proprietatea. Cine a „vândut” compania

Numai că nişte „minţi luminate” au considerat că statul român nu trebuie să mai fie autoritar în propria companie. Între cei care au făcut acest dezastru posibil se numără foştii miniştri