Statele membre au fost adesea ghidate mai degrabă de nevoia de a cheltui bugetul alocat şi mai puţin de evaluarea caracterului adecvat al proiectelor de diversificare înseşi. În unele state membre, dacă existau suficiente fonduri disponibile, toate proiectele eligibile beneficiau de finanţare, fără să se ţină seama de rezultatul evaluării eficacităţii şi a eficienţei lor.

Doar ulterior, în cursul perioadei, în condiţiile unui buget mai restrâns, proiecte de o calitate superioară au fost respinse.

Cheltuielile alocate în cadrul politicii de dezvoltare rurală a UE pentru diversificarea economiei rurale urmăresc să ofere soluţii la problemele identificate în zonele rurale, cum ar fi depopularea, lipsa oportunităţilor economice şi şomajul. Prin această politică se acordă finanţare pentru proiecte desfăşurate de persoane fizice şi de întreprinderi rurale, cu scopul de a contribui la sprijinirea creşterii, a ocupării forţei de muncă şi a dezvoltării durabile.

Cheltuielile UE planificate pentru aceste măsuri se ridicau la 5 miliarde de euro în perioada 2007 2013, la care s au adăugat 2 miliarde de euro programate din fondurile naţionale ale statelor membre. Auditul a vizat responsabilităţile Comisiei şi şase state membre [Republica Cehă, Franţa - Aquitania, Italia - Campania, Polonia, Suedia (Västra Götaland) şi Marea Britanie – Anglia (Yorkshire şi Humber)]. Prioritatea generală reprezentată de crearea de locuri de muncă nu a fost urmărită în mod adecvat.

Metodele de monitorizare şi de evaluare existente nu au permis aprecierea rezultatelor reale obţinute de aceste măsuri în ceea ce priveşte crearea şi menţinerea de locuri de muncă. Eşantionul de proiecte auditate a arătat că acestea obţinuseră doar un succes moderat în raport cu obiectivul de a crea locuri de muncă.

În numeroase cazuri, auditorii UE au constatat