De 20 de ani se discută „chestiunea ţigănească”. De ce sunt romii altfel? De ce atâtea probleme în integrarea acestei minorităţi şi ce-i de făcut?
Toate răspunsurile se reduc la educaţie. La toate întrebările există acelaşi răspuns: pentru că n-au şcoală. Pentru că un sfert din populaţia analfabetă a României e formată din romi. Pentru că majoritatea elevilor romi renunţă la şcoală în clasa a VIII-a, pentru că doar 0.5 % dintre romi au absolvit o facultate.
Romii nu sunt altfel pentru că sunt romi. Sunt altfel pentru că n-au şcoală şi n-au şcoală pentru că trăiesc în mizerie. Mizeria şi cartea nu fac casă bună. Mai vedem uneori reportaje cu elevi premianţi care învaţă la lumânare. Dar ei sunt excepţii; tocmai de aia ajung la ştiri. Regula e mai degrabă asta: cei care trăiesc azi în mizerie vor perpetua mizeria.
Am mers să vedem începutul şcolii într-un sat din judeţul Dâmboviţa unde se trăieşte rău. Un sat unde proporţia de romi e de peste 95%. Am vrut să vedem dacă şi cum se face şcoală într-un astfel de loc. Îşi dau romii copii la şcoală?
Am găsit o şcoală pentru clasele I-IV şi am intrat în ea. Era, oricum, singura din sat.
Copiii care merg la şcoală între Sfântul Dumitru şi Ziua Muncii
Statul spaniol şi ONG-urile româneşti au investit în clădirea şcolii din satul Iazu, comuna Cojasca, judeţul Dâmboviţa. Avem aşadar o şcoală bine luminată, bine încălzită, cu WC-uri în interior, sistem anti-efracţie şi calculatoare. Dar unii elevi vin la şcoală după un program propriu, care-şi are prima zi de şcoală la Sfântul Dumitru (26 octombrie) şi se termină de Ziua Muncii (1 mai). Tot ce nu intră în acest interval nu mai este şcoală. Este muncă, dacă vă vine să credeţi că ţiganii muncesc... De îndată ce devin buni de munci agricole, copiii din Iazu sunt luaţi la câmp. Poate fi la 10 ani, dar poate fi şi la 7 ani. După 14 ani, băieţii pot lu
