Judecarea tuturor dosarelor din materia protecţiei consumatorilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) ar reprezenta o anomalie şi o supraîncărcare a rolului ÎCCJ. În plus, ar fi deturnat scopul şi chiar esenţa noului Cod de procedură civilă, care şi-a fixat drept ţintă fluidizarea procedurilor judiciare şi eliberarea rolului ÎCCJ, care a fost şi din nefericire este în continuare extrem de încărcat, a declarat pentru PUTEREA avocatul Gheorghe Piperea. Potrivit acestuia, adoptarea unei astfel de modificări legislative ar avea drept rezultat, cel mai probabil, încărcarea rolului ÎCCJ cu peste 50.000 de procese.

„Din ce am văzut pe internet până acum, rezultă că Guvernul, în draftul de scrisoare de intenţie către FMI şi CE, vizează acele procese de tip class action care ar fi putut fi declanşate de ANPC sau de o asociaţie de protecţie a consumatorilor care are cel puţin 3.000 de membri, dacă cele două texte din nouă formă a Legii clauzelor abuzive - art. 12-13 - nu ar fi fost amânate succesiv, până în octombrie 2013. Nu sunt vizate procesele în care reclamanţii-consumatori pot da în judecată direct băncile, în procese individuale sau colective (direct, adică fără intermedierea ANCP sau a unor asociaţii de protecţia consumatorilor). Cel mai probabil, Guvernul intenţionează că aceste procese (şi nu cele directe, ale reclamanţilor - consumatori) ce vor putea fi demarate în temeiul art. 12-13 din Legea nr. 193/2000 (dacă nu se mai amâna încă o dată intrarea lor în vigoare...) să fie judecate în prima instanţă în faţa Curţii de Apel Bucureşti şi în ultima instanţa în fata ÎCCJ, iar efectele acestor soluţii să nu fie retroactive, ci numai pentru viitor”, a afirmat Piperea.

Procesele, improbabile

În opinia avocatului, astfel de procese sunt improbabile, deoarece este necesar ca ele să fie demarate de ANPC sau de către o Asociaţie de protecţia