Introducerea testelor de evaluare pentru elevii de clasa a doua, a patra şi a şasea este susţinută de reprezentanţii Fundaţiei Mişcarea Populară Timiş. Explicaţia este că, printr-o evaluare sistematică, se poate realiza o diagnoză corectă a sistemului de învăţământ românesc şi poate fi promovată meritocraţia.
Evaluare continuă, la niveluri intermediare
Sistemul de învăţământ românesc are nevoie de o resuscitare, astfel încât, peste cel puţin zece ani, să putem avea elevi care să nu se mai teamă de examenul de bacalaureat sau de examenele de admitere la facultăţi. Însă acest lucru nu poate fi realizat fără o evaluare sistematică, la finalul mai multor cicluri de învăţământ, opinează specialiştii în Educaţie din cadrul Fundaţiei Mişcarea Populară. Aceştia propun ca elevii să fie evaluaţi inclusiv la sfârşitul claselor intermediare dintr-un ciclu de învăţământ, mai exact la clasele a doua, a patra şi a şasea, în condiţiile în care, în momentul de faţă, evaluarea cunoştinţelor nu se realizează decât o dată la opt ani, la sfârşitul gimnaziului, şi la alţi patru ani, prin examenul de bacalaureat. Obiectivul acestor testări este tocmai realizarea unei diagnoze corecte a sistemului de învăţământ primar şi gimnazial. “Testele se dau doar la finalul unui ciclu de învăţământ, când nu se mai poate face nimic şi când, în mod inevitabil, constatăm eşecul şcolarizării”, spune prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, prorector al Universităţii de Vest din Timişoara şi membru fondator al Fundaţiei Mişcarea Populară Timiş.
Cele trei clase la care se vor introduce evaluări, explică Otilia Hedeşan, nu au fost alese întâmplător, ci prin prisma faptului că la fiecare dintre acestea este ţintit un alt nivel de competenţă pe care trebuie să-l deprindă elevul.
La nivelul clasei a doua, de exemplu, testul este pentru scris, citit, soc