Pentru că băncile au restricţionat puternic creditarea, românii aflaţi în nevoi fac rost de bani de unde pot. De regulă, în locul creditelor bancare, aleg alte tipuri de finanţare pe termen scurt, la costuri mult mai mari. Astfel, IFN-urile şi casele de amanet au devenit, peste noapte, creditorii preferaţi ai românilor când vine vorba de bani până la salariu.

Restricţionarea creditării bancare a dus la creşterea cererii pe alte segmente financiare non-bancare, cum ar fi casele de amanet sau IFN-urile. Potrivit analistului economic Lucian Isar, BNR a emis în ultima vreme tot mai multe licenţe pentru funcţionarea caselor de amanet, această situaţie fiind generată de nevoia susţinută a populaţiei de a obţine bani lichizi. „Licenţe noi nu se mai dau, pentru că nu există suficientă «putere de convingere» şi piaţa trebuie protejată prin bariere de intrare impuse de reglementator, BNR. Binenţeles, clienţii sunt păgubiţi de o astfel de abordare, dar asta nu este o surpriză. Prin urmare, o alternativă mai ieftină este să emiţi licenţe pentru afaceri de nişă cum sunt casele de amanet. Exact asta este ceea ce face BNR. Dă licenţele pentru acest tip de afaceri”, a declarat Isar, într-o postare pe blogul personal.

Amanetarea metalelor preţioase, în declin

Românii preferă, mai nou, să-şi amaneteze telefoanele şi laptopurile, în locul bijuteriilor, a declarat pentru ziarul PUTEREA vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Operatorilor cu Metale şi Pietre Preţioase, Mihai Pacioianu. „Amanetarea metalelor preţioase este în declin, pentru că, în ultima vreme, comisioanele au scăzut foarte mult, din cauza concurenţei ridicate pe piaţă. Nivelul ridicat al concurenţei a fost cauzat de apariţia foarte multor case de amanet pe piaţă în ultimii cinci ani. Numai că, de la începutul anului, pentru fiecare două firme intrate pe piaţă într-o lună dispar între trei şi cinci”