Milioane de euro zac la propriu, îngropate şi nefolositoare, în pământul Bihorului. Mai multe investiţii botezate pompos drept „lucrări de interes public judeţean" au fost parţial finalizate, restul blocate, toate însă complet inutile. Aproape 20 de milioane de euro puteau fi folosiţi, spre exemplu, la asfaltarea drumurilor judeţene sau comunale care arată ca vai de ele.
Asfaltarea drumurilor, introducerea apei, respectiv a canalizării în toate localităţile Bihorului ar trebui să reprezinte prioritatea numărul 1 a fiecărei administraţii judeţene. La acestea se adaugă un alt element de civilizaţie şi o importantă utilitate economică: introducerea gazului - presupunând în acelaşi timp că introducerea energiei electrice este deja realizată din vremea vechiului regim comunist. În lunile aprilie şi mai 2006, sub mandatul preşedintelui Kiss Alexandru, consilierii judeţeni aprobau trei hotărîri prin care mai multe investiţii au fost catalogate „lucrări de interes public judeţean". Astfel, au fost aprobate şi au demarat lucrările de realizare a conductelor de transport gaze naturale pe trei direcţii principale, pornind de la magistrala naţională de gaze: conductele de transport pe direcţia Cefa-Tinca-Căpâlna, Căpâlna-Beiuş-Ştei, respectiv Biharia-Lugaşu de Jos-Aleşd.
Niciun beneficiar racordat!
Prima investiţie, Cefa-Tinca-Căpâlna a fost realizată de patru firme, două din Baia Mare, una din Arad şi alta din Cluj, la valoarea de 6.064.000 euro (euro=3,5 lei), conducta întinzându-se pe o lungime de 39,5 km. În luna noiembrie 2006 lucrarea a fost predată beneficiarului, SNTGN „Transgaz" Mediaş şi aşa a rămas. Niciun locuitor al comunelor traversate de conductă, după cum niciun agent economic din zonă nu a fost interesat să beneficieze de această utilitate.
"Nu avem niciun consumator racordat la noi în comună. Oamenii au fost interesaţi, în primă fază, în
