Dan Voiculescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Pedeapsa maximă pentru spălare de bani este de 12 ani, dar instanţa a evaluat că Voiculescu trebuie condamnat doar la cinci ani.
În plus, i s-a aplicat şi o pedeapsă complementară de trei ani, care, daca rămâne definitivă, se traduce prin aceea că trei ani după executarea pedepsei cu închisoarea Voiculescu nu are voie să fie ales sau numit în funcţii publice.
Prejudiciul este de 60 de milioane de euro creat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Procurorii au pus sechestru pe bunurile inculpaţilor pentru recuperarea pierderilor.
Decizia Tribunalului nu este definitivă. Voiculescu mai are două căi de atac : la Curtea de Apel şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Avocaţii au declarat apel. Cel mai probabil şi DNA va declara apel deoarece procurorul de şedinţă a cerut pedeapsa maximă de 12 ani închisoare.
Termenul de prescripţie în cazul Voiculescu-ICA, după noul Cod Penal ce va opera din februarie 2014, intervine în 2015. Dacă procesul nu se termină până atunci, Voiculescu scapă de închisoare.
Or, Voiculescu are posibilitatea de a tergiversa, prin diverse chichiţe avocăţeşti, o perioada mai lungă, de peste un an, chiar doi, judecarea (în special) la Curtea de Apel Bucureşti.
La Inalta Curte, unde cei mai mulţi judecătorii sunt mult mai severi, sentinţa finală se va da mai repede, dar tot va dura cel puţin două-trei luni.
In concluzie, Voiculescu are şanse să scape dacă instanţa Curţii de Apel va tărăgăna judecarea apelului.
În acest dosar, celelalte 12 persoane inculpate au primit pedepse cu închisoare. Nutriţionistul Gheorghe Mencinicopschi, director al ICA în momentul privatizării, a primit 6 ani de închiso
