Timisoara, care a fost considerata "mica Viena" a Imperiului Austro-Ungar, orasul romanesc cu teatre in diferite limbi si numeroase comunitati etnice, pariaza pe aceasta diversitate pentru a reusi sa devina Capitala Europeana Culturala a anului 2021.
Inovatia si creativitatea sunt cuvantul de ordine al unui oras marcat de toleranta pentru numeroase comunitati etnice - maghiara, sarba, germana si evreiasca, printre altele - si unde se intersecteaza credintele ortodoxa si catolica, noteaza La Vanguardia.
Aflata intr-un punct strategic, la 280 de kilometri de Budapesta si 150 de kilometri de Belgrad, Mica Viena, numita astfel pentru frumusetea sa arhitectonica cu influenta baroca si cu viata sa culturala vibranta, se evidentiaza prin caractercul competitiv de-a lungul ultimelor trei secole. Nu degeaba a fost primul oras cu iluminat electric din Europa, asa cum se lauda cetatenii orasului.
Timisoara vrea sa fie capitala culturala europeana in 2021
"Aceasta simbioza culturala ne-a invatat sa traim fara conflicte, sa fim competitivi, sa modernizam societatea si, peste toate, sa europenizam o zona care a fost dominata de turci pe durata a aproape 200 de ani", a spus Victor Neumann, profesor de istorie al Universitatii de Vest.
Amestecul de culturi a incurajat crearea unui model de convietuire care a ajutat Timisoara sa devina varful de lance al dezvoltarii stiintifice si culturale inca de pe vremea dominatiei habsburgilor.
In Timisoara s-a ridicat, in anul 1815, prima biblioteca publica din fostul Imperiu Austro-Ungar, aici a avut loc primul concert al lui Johann Strauss (fiul) in afara Vienei, in anul 1847 si tot aici a aparut prima fabrica de bere din Romania.
Jose Miguel Vinals, un spaniol care locuieste in Timisoara din anul 2007, caracterizeaza orasul ca fiind "nici prea conservator, nic