Craiova nu e scindată, pentru că împărţirea cu zero nu are sens. Echipa nou-creată de autorităţile locale oferă imaginea unui zero absolut, tăvălită de colegele de serie, incapabilă să-şi găsească drumul. Adusă ca ofrandă de FRF, băgată, zice-se, de Kassai, în buzunarul de la piept al consăteanului Codoban, garnisită cu jucători slabi, nemotivaţi şi nereprezentativi, CS-ul calcă nedrept gazonul pe care au strălucit Balaci şi ceilalţi. Imaginea lăsată e deplorabilă, iar drumul pare să ducă nicăieri. S-a greşit reţeta şi a rezultat un fel de desert în oţet, o pralină umplută cu gogoşari muraţi.

Contra Petrolului am revăzut spiritul Craiovei îmbrăcat în tricourile echipei lui Mititelu. Deţinătoarea trofeului a câştigat dintr-o jumătate de ocazie, dar craiovenii dezrădăcinaţi la Severin au arătat viaţă, atitudine şi destul fotbal. N-am idee cum stă FC Universitatea cu banii, din câte am auzit, destul de prost, dar pe teren arată ca o fiinţă vie, îndreptată spre atac, dorind să –i mulţumească pe suporterii care mai fac şi prostii, dovada geamului spart de la autocarul Petrolului. Nicolo Napoli mai are mult de lucrat, de armonizat veteranii Hotoboc, Săceanu, Ciucă, Frăsineanu sau Baird cu tinerii. Promovarea e departe, la capătul unui sezon în care principalele probleme vor fi banii şi exilul la Severin, dar atitudinea şi ambiţia există.

Secretul stă în unitate. La FC vorbim de un trident bine sudat, adică patronul Mititelu, preşedintele Marcel Iancu şi antrenorul Napoli. Chiar dacă nu sunt de aceeaşi naţionalitate, cei trei vorbesc aceeaşi limbă. Dincolo, la CS, de o parte sunt nişte acţionari care nu ies la rampă, de alta Primăria plus fostele glorii de acum douăzeci de ani, iar deasupra tuturor stă Codoban, gata oricând să mai aducă la echipă o căzătură de jucător generatoare de comisioane.

Cei care judecă acest sistem bina